1891, 3 mai
Într-o scrisoare adresată lui Emanoil Florescu, Preşedintele Consiliului de Miniştri la acea vreme – document ce poate fi considerat un adevărat act de întemeiere, Regele Carol I îşi declara „dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă”.
Viitorul lăcaş de cultură avea să fie atestat prin lege ca instituţie de stat, sub administraţia Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.
Concepţia edificiului a fost încredinţată arhitectului francez Paul Gottereau, autor al Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economii şi al vechiului Palat Regal. Lucrările, începute în 1891, vor fi finalizate în 1893. Următorii doi ani, până în 1895, aveau să fie consacraţi dotării şi amenajării.
1895, 14 martie
Regele Carol I a inaugurat Fundaţia Universitară Carol I. Vreme de 50 de ani, Fundaţia Universitară avea să-şi asume misiunea de a contribui la formarea elitei intelectuale, îndeosebi prin acordarea de subvenţii, premii de încurajare, burse studenţilor cercetători merituoşi şi prin tipărirea unor lucrări valoroase, a tezelor de licenţă sau de doctorat.
1911 – 1914
După 20 de ani, în 1911, sub coordonarea aceluiaşi arhitect începe extinderea vechiului local. Dat în folosinţă la 9 mai 1914, edificiul se va impune drept unul dintre remarcabilele repere edilitare ale Bucureştiului. Cu un amfiteatru de peste 500 locuri, cu 4 săli de lectură şi depozite, biblioteca va dobândi o organizare şi o dotare de nivel european, devenind un adevărat forum dedicat studiului şi cercetării.
1914 – 1945
Prin nivelul elevat al activităţilor culturale desfăşurate, îndeosebi în perioada dintre cele două războaie mondiale, Aula Fundaţiei Universitare se va consacra drept un punct de referinţă în universul spiritual bucureştean.
1925
Prima Conferinţă a bibliotecarilor sub îndrumarea lui Ion Bianu şi Em. Bucuţa.
1924 - 1927
În cadrul Fundaţiei s-au ţinut şedinţele Institutului social-român sub conducerea lui D. Gusti şi şedintele de lucru ale Institutului de Literatură prezidat de Mihail Dragomirescu.
1931 - 1933
Grupările culturale Forum, Poesis, Criterion au organizat conferinţe şi simpozioane reunind multe dintre personalităţile vremii. De-a lungul timpului, prestigiul Fundaţiei şi al viitoarei Biblioteci Centrale Universitare va fi consolidat şi de numele ilustre ale unor scriitori, profesori universitari, animatori culturali, care au funcţionat ca bibliotecari: G. Dem Teodorescu, Şt. O. Iosif, Al. Tzigara Samurcaş (director al bibliotecii între 1899 şi 1946), Mircea Florian, C. Rădulescu Motru, Ion Clopoţel, C. Vlădescu – Racoasa, Mircea Tomescu.
1948 – 1989
Biblioteca Centrală Universitară
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti,
Sala Profesorilor în Decembrie 1989, complet distrusă de foc
1948, 12 iulie
Prin Decret nr. 136, Bibliotecii Fundaţiei Universitare i se atribuie statutul de Biblioteca Centrală a Universităţii „C.I. Parhon” din Bucureşti.
B.C.U. devine, astfel, centrul coordonator al reţelei de biblioteci de facultate a Universităţii din Bucureşti. Pentru crearea unui ansamblu coerent şi funcţional, perioada care va urma se va caracteriza prin eforturi intense de reorganizare a bibliotecilor din facultăţi, seminarii, laboratoare şi cămine.
1963 – 1989
Din anul 1963, B.C.U. este Centru naţional de dotare cu publicaţii româneşti a lectoratelor de limbă, literatură şi civilizaţia poporului român prin străinătate.
B.C.U. devine treptat cea mai complexă bibliotecă universitară din ţară. În timp ce colecţiile de documente ale bibliotecilor filiale urmau o dezvoltare dedicată studiului curent, specific facultăţii respective, pentru Unitatea Centrală, configuraţia fondului de publicaţii are o structură enciclopedică, asigurând o bază pluridisciplinară aprofundării studiilor universitare şi cercetării.
Preocuparea specialiştilor instituţiei pentru o cât mai elevată orientare a utilizatorilor se concretizează în elaborarea unei largi game de instrumente de bibliografie, informare curentă şi retrospectivă.
1989, decembrie
Flăcările revoluţiei au transformat cărţile în cenuşă şi zidurile în ruine.
Devastatorul incendiu a dus la dispariţia a peste 500.000 volume (12.000 volume de carte bibliofilă, 52 din biblioteca lui Eminescu), numeroase ex-librisuri, hărţi vechi şi aproape 3700 de manuscrise aparţinând unor mari personalităţi ale culturii române între care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coşbuc, Blaga, M. Eliade.
1990 – prezent Reconstrucţie, continuitate, modernizare
Clădirea Fundaţiei Universitare „Carol I” în octombrie 2010
1990, aprilie
Sub egida UNESCO, Directorul General Federico Mayor face apel către toate guvernele, organizaţiile, instituţiile politice de a participa la reconstrucţia şi modernizarea bibliotecii.
Datorită impresionantei solidarităţi umane întru spirit, în numai câţiva ani, cu excepţia documentelor unicat, prin schimburi şi donaţii, cea mai mare parte a fondului de publicaţii avea să fie reîntregită. S-au primit donaţii de peste 100.000 de volume de la persoane şi instituţii din ţară şi peste 800.000 de volume de peste hotare.
Conferind noi temeiuri de continuitate tradiţiei, efortul reconstrucţiei are ca principală orientare proiectul de extindere şi modernizare a complexului arhitectonic, demers menit să asigure o ambiţioasă abordare a celui de-al doilea secol de existenţă.
În proiectul de extindere, complexul arhitectonic B.C.U. se compune din trei corpuri, integrând alături de palatul Fundaţiei, clădirea fostei Bănci Dacia – România (distrusă în acelaşi incendiu din decembrie 1989) şi viitoarea construcţie a corpului Boema. Necesara extindere a localului are la bază o mai veche idee şi iniţiativă a istoricului Nicolae Iorga, care, în anul 1931, în vederea aceluiaşi scop, sub tutela Ministerului Instrucţiunii Publice, a achiziţionat 1.600 mp lângă clădirile Fundaţiei Universitare.
Cu toate neajunsurile provizoratului, între 1990 şi 2000, Sediul Central şi-a continuat activitatea publică în ansamblul de clădiri din Calea Plevnei nr. 59, desfăşurând servicii de bibliotecă la standarde apreciate de utilizatori.
Deşi perioada este caracterizată de mari eforturi financiare dedicate reconstrucţiei şi informatizării, refacerea fondului de publicaţii avea să rămână permanent în centrul atenţiei. Alături de donaţii şi schimb, achiziţionarea lucrărilor de reală valoare de pe piaţa editorială internă şi internaţională a constituit politica de bază.
Conform programului de modernizare, încă din anul 1990, experţi UNESCO în colaborare cu specialişti ai bibliotecii au elaborat un proiect de informatizare a B.C.U.
1993
Baza de date creată în CDS/ISIS cuprindea aproximativ 60.000 înregistrări (cărţi intrate şi prelucrate în bibliotecă după 1990).
1994
În 28 februarie a fost inaugurat sistemul informatic al B.C.U. astfel încât, de la 1 martie a devenit operaţional pentru activităţi specifice de bibliotecă prin programul integrat VUBIS, primit printr-un program TEMPUS. În luna iunie s-a realizat conectarea completă şi permanentă la INTERNET. În cursul aceluiaşi an a fost configurată în VUBIS, pentru Sediul Central, şi baza de date a Centrului de Împrumut. Astfel, B.C.U. devine prima între bibliotecile universitare din România care şi-a creat o infrastructură informatizată, oferind în acest mod servicii complexe de acces şi investigare atât a bazelor de date proprii, cât şi a celor naţionale şi internaţionale.
1995, 14 martie - 100 de ani de existenţă
În rezonanţă cu dificultăţile reconstrucţiei şi modernizării, prof. univ. dr. Ion Stoica, Directorul General al B.C.U., afirma la celebrarea centenarului bibliotecii:
„…aşa cum de atâtea ori în istoria lor zbuciumată românii au găsit puterea de a se ridica deasupra durerii şi de a lua totul de la început, cu sprijinul organismelor guvernamentale din ţară, al multor organisme de peste hotare şi cu simpatia a mii şi mii de oameni din toate pământurile româneşti şi de aiurea, colectivul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti trece în al doilea veac de existenţă cu speranta şi cu voinţa de a reda culturii naţionale acest mare tezaur„.
1996, iulie
Implementând acelaşi sistem VUBIS, s-a trecut la informatizarea bibliotecilor filiale. Cele dintâi au fost bibliotecile de MATEMATICĂ şi de LITERE, urmate apoi de cele de GEOGRAFIE, FIZICĂ şi BIOLOGIE.
1997, septembrie
Corpul Dacia devine funcțional
1999
Se derulează prima etapă a operaţiilor de mutare a fondurilor de publicaţii din sediul provizoriu din Calea Plevnei.
2000 - 2001
Operaţiunile de mutare a colecţiilor de documente în depozitele din Corpul Boema sunt finalizate în cursul anului 2000. Întreaga perioadă este caracterizată prin mobilizarea tuturor resurselor în vederea refuncţionalizării şi deschiderii pentru public a complexului.
Participarea B.C.U. la realizarea proiectului „Parteneriat InfoEuropa”, dezvoltat în cadrul programului PHARE EUROPA şi finanţat de Uniunea Europeană. Ca rezultat al acestei participări, a fost organizată Sala de lectură Europa, care oferă acces la documente cu tematică europeană şi a fost creată baza de date interinstituţională EUREF.
2001, noiembrie
Redeschiderea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (Sediul Central). La eveniment au participat numeroase personalităţi ale lumii politice si culturale, atât din ţară cât şi din străinatate.
2005, 10 noiembrie
Aniversarea, în cadrul Zilelor B.C.U., a 110 ani de la inaugurarea Fundaţiei Universitare „Carol I” (14 martie 1895). Invitat de onoare: Majestatea Sa, Regele Mihai. Manifestările organizate cu acest prilej au inclus:
– Lansarea de către Romfilatelia a unei emisiuni de timbre aniversare „Biblioteca Centrală Universitară (fosta Fundaţie Universitară „Carol I”) – 110 ani de la inaugurare”şi a unui plic.
– Evocarea rolului şi importanţei Fundaţiei în viaţa culturală a Bucureştiului, de către acad. C. Bălăceanu-Stolnici, Prof. Neagu Djuvara, Prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, Prof. Tudor Berza, Radu Ionescu.
– Expoziţii tematice.
2006, 5 aprilie
Publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului nr.445/05-04-2006 privind modificarea denumirii Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, care devine Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.
2006, 22 mai
Este dezvelită o placă de bronz dedicată noii denumiri a instituţiei şi o efigie a Regelui Carol I. Bustul lui Carol I este amplasat în firida din faţa Sălii Profesorilor.
Reluarea Conferinţelor Fundaţiei Universitare „Carol I”.
Expoziţia de carte şi fotografie „Carol I – reconstrucţia unui destin”
Invitaţi de onoare: Majestăţile Lor, Regele Mihai şi Regina Ana.
18 - 19 noiembrie 2010
În cadrul manifestărilor desfăşurate în cadrul Zilelor B.C.U. „Carol I”:
– Romfilatelia lansează o ediţie filatelică jubiliară consacrată bibliotecii, la 105 ani de la inaugurare.
– Este lansat volumul Nicolae Bănescu – Biobliografie, dedicat ultimului director al Fundaţiei Universitare „Carol I”.
6 ianuarie 2011
Festivitatea dezvelirii statuii ecvestre a Regelui Carol I în faţa clădirii Bibliotecii, pe locul în care în care s-a aflat iniţial opera sculptorului Ivan Mestrovici.
14-15 mai 2011
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este prima bibliotecă din ţară înscrisă în itinerariul cultural al Nopţii Muzeelor.
17 - 24 septembrie 2011
Are loc prima ediţie a festivalului Strada de C’Arte, care îşi propune să reunească cele şapte arte în spaţii neconvenţionale. Astfel, publicul a fost invitat să participe la un târg de carte, să viziteze biblioteca sau să participe la proiecţii de film, recitaluri, piese de teatru.
mai 2014
Toate sălile de lectură ale bibliotecii sunt dotate cu internet wireless.
23 octombrie 2014
În numele Majestăţii Sale Regele Mihai I, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României a conferit „Crucea Casei Regale a României” Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Decoraţia a fost înmânată în cadrul unei ceremonii la Castelul Peleş.
30 martie 2015
În Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” s-a desfășurat forumul „Noi perspective de cooperare româno-americană în baza Parteneriatului Strategic”, forum de dialog dedicat Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, în contextul celebrării a 135 de ani de relaţii diplomatice bilaterale.
Evenimentul s-a bucurat de participarea Preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis.
13 iunie 2018
În Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României Klaus Werner Iohannis, a avut loc lansarea „World Development Report 2018: Learning to Realize Education’s Promise”, document care analizează starea educaţiei la nivel global.