Articolul urmator >>

1891 - 2001
Jubileul "110 ani de la intemeiere"
Redeschiderea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti

Dupa un îndelungat şi complex proces de refacere, extindere şi modernizare Biblioteca Centrală Universitară îşi redeschide acum porţile.

Fundată la 3 mai 1891 şi inaugurată la 14 martie 1895 ca Fundaţie Universitară de către Regele Carol I, clădirea cu valoare de monument istoric, în stil neoclasic, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, a fost completată prin extinderea din 1914, pe locul binecuvântat al unei case (fosta casă Paucescu) unde Eminescu a recitat întâia oară "Scrisoarea III" iar Caragiale a citit "O noapte furtunoasa".

Existenta centenara a Bibliotecii s-a contopit, intr-o singulara comuniune, cu destinul tarii.
Prin aspect, destinatie si inzestrare a reprezentat o marturie a apartenentei Romaniei la spatiul si valorile culturii europene.
Prin statutul intemeietorilor, prin renumele bibliotecarilor ce au slujit-o ca si al multora dintre cei ce i-au trecut pragul spre a cufunda in misterul lecturii ori in mirajul dezbaterilor ce-i animau splendida Aula de odinioara, ea si-a justificat devenirea ca permanent loc de intalnire al celor mai de seama personalitati ale culturii romane din secolul XX.
Prin amplasamentul situat in imediata proximitate a sediilor unor importante institutii ale statului ea a conferit un spor de solemnitate istoriei noastre de fiecare data cand pelicula, fotografica sau cinematografica, a imortalizat-o ca fundal al bucuriilor sau al framantarilor romanesti. Nu a fost insa numai atat. In trei randuri a trebuit sa plateasca pentru prestigiul dobandit si pentru privilegiul de a strajui inima Capitalei in clipe de mare inclestare.
In 1944, a doua zi dupa trecera tarii de partea Natiunilor Unite, a fost grav avariata de bombele primului raid de represalii al aviatiei germane.
In 1989, in acel decembrie al recastigarii libertatii noastre, a cazut prada tiruilor de artilerie si focului devastator. Atunci, s-a crezut un timp ca flacarile care i-au calcinat zidurile si i-au devorat colectiile i-au mistuit pentru totdeauna si sansa unei supravietuiri viitoare. Atunci, s-a crezut ca renasterea din cenusa este doar un mit privitor la pasarea Phoenix...
Distrugerile au fost coplesitoare. Au disparut peste 500.000 de volume dintre care 12.000 de volume de carte bibliofila, 3.700 de manuscrise si corespondenta apartinand lui Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Cosbuc, Alecsandri s.a., inestimabile incunabule si atlase datand din sec. XV - XVI, carti din patrimoniul romanesc si universal.
A urmat insa o explozie de solidaritate nationala si internationala atasata cauzei refacerii acestui lacas de cultura. In aprilie 1990, atunci cand in Aula scapata ca prin minune de la prapad se desfasura o reuniune istorica cu participarea directorului general al UNESCO si a membrilor guvernului, erau deja conturate perspectivele unui generos program care urma sa se dezvolte, concomitent, pe mai multe directii. Se preconiza restaurarea vechiului sediu (actualul corp "Fundatie" aflat inca in curs de finisare), functionalizarea ca aripa nou amenajata a imobilului alaturat al fostei Banci Dacia - Romania (actualul corp "Dacia"), construirea noului corp de cladire pe terenul ce fusese achizitionat in acest scop inca din anul 1931 in initiativa lui Nicolae Iorga (actualul corp "Boema"), refacerea si actualizarea fondului de publicatii, informatizarea, regandirea si optimizarea schemei de functionare a tuturor serviciilor astfel incat Biblioteca Centrala Universitara sa devina o biblioteca de talie europeana. Pe langul bugetul de stat, care a reprezentat principala resursa, nenumarate alte organisme guvernamentale si neguvernamentale din tara si din strainatate, fundatii, banci, edituri, biblioteci si universitati de renume au spijinit, financiar si material (prin donatii in bani, de publicatii si echipamente) infaptuirea acestui ambitios proiect.
Rezultat al unui efort desfasurat pe parcursul a 11 ani, biblioteca redeschisa acum se constituie intr-o replica demna de asteptarile mileniului III la ceea ce a insemnat, in trecut, aceasta cetate a cartii.
Aria desfasurata a celor 3 corpuri ale noului complex, care insumeaza 21.061 mp., este de aproape 2,7 ori mai mare decat suprafata vechii biblioteci (7910 mp.). Capacitatea depozitelor urca de la 600.000 la 2.000.000 de volume. Numarul locurilor in salile de lectura creste de la 110 la 385, urmand sa ajunga la 470 ce va fi terminata restaurarea fostei Fundatii. Inca si mai relevante decat aceste modificari de proportii sunt innoirile calitativ - structurale.
Infrastructura informatizata, a carei implementare a debutat inca din 1991, capata o insemnatate determinata in optimizarea tuturor subsistemelor bibliotecii, in relatia ei cu mediul informational intern si international si in functia ei definitorie de serviciu public de diseminare externa a informatiei. Se remarca faptul ca 52 din cele 150 de calculatoare operationale in Unitatea Centrala sunt puse la dispozitia utilizatorilor. De la aceste posturi de lucru publicul va putea accesa atat catalogele Unitatii Centrale si ale altor 7 biblioteci - filiale ale Bibliotecii Centrale Universitare (Litere, Matematica, Geografie, Fizica, Drept, Botanica, Sociologie) cat si, prin INTERNET, cataloagele marilor biblioteci din lume, baze internationale de date bibliografice si full - text, publicatii electronice seriale. Consultarea enciclopediilor pe suport electronic (CD-ROM) si a altor produse informationale moderne va putea fi efectuata de la calculatoarele destinate acestui tip de investigatii. Bibliotecarii specializati ai Serviciului de referinte vor asista si indruma publicul in utilizarea sistemului si vor furniza, la cerere, referinte si liste bibliografice.
S-a avut in vedere si crearea cadrului de fructificare deplina de catre beneficiari a acestor facilitati prin posibilitatea copierii pe dischete si CD-uri personale a informatiilor din INTERNET, tiparirii pe imprimanta a bibliografiilor si documentelor full - text din bazele de date on-line la care este abonata biblioteca, executari de fotocopii.
Salile de lectura, in numar de 7, sunt dispuse radial pe 3 nivele in jurul axului central al cladirii nou construite (corpul "Boema") si sunt diferentiate pe familii de domenii si pe tipuri de publicatii. Cititorii au posibilitatea consultarii prin acces direct la raft a lucrarilor reprezentative din colectiile Bibliotecii.
Un element de noutate il constituie organizarea unui spatiu aparte - denumit "Sala Europa" - destinat studierii unui bogat fond de documentatie europeana si care este inzestrat cu echipamente de acces la site-uri cu tematica de profil si la baza de date EUREF.
Un serviciu de referinte bibliografice prin e-mail, amenajarea a 10 cabinete de studiu individual, monitorizarea accesului utilizatorilor si a circulatiei documentelor, instalatiile de climatizare, functionalitatea si estetica spatiilor interioare intregesc caracterul de unicitate ce plaseaza acum Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti in randul celor mai performante institutii similare din lume.
Redeschiderea la Bucuresti, in beneficiul invatamantului, cercetarii si culturii, a unei biblioteci ce are toate sansele sa devina o adresa de referinta pe harta europeana a civilizatiei informationale este o veste buna care confirma potentialul spiritual romanesc.

Serban Suba
Serviciul Cercetare. Metodologie

TOP