1895 - 1948
Fundaţia Universitară Carol I

1891, 3 mai
Într-o scrisoare adresatã Preşedintelui Consiliului de Miniştri - document ce poate fi considerat un adevãrat act de întemeiere, Regele Carol I îşi declara "dorinţa de a înfiinţa un aşezãmânt spre binele tinerimii universitare de la toate facultãţile din ţarã, înzestrat cu o bibliotecã totdeauna deschisã".

Viitorul lãcaş de culturã avea sã fie atestat prin lege ca instituţie de Stat, sub administraţia Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

Concepţia edificiului a fost încredinţatã arhitectului francez Paul Gottereau, autor al Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economii şi al vechiului Palat Regal. Lucrãrile, începute în 1891, vor fi finalizate în 1893. Urmãtorii doi ani, pânã în 1895, aveau sã fie consacraţi dotãrii şi amenajãrii.

1895, 14 martie
Regele Carol I a inaugurat Fundaţia Universitarã Carol I. Vreme de 50 de ani, Fundaţia Universitarã avea sã-şi asume misiunea de a contribui la formarea elitei intelectuale, îndeosebi prin acordarea de subvenţii, premii de încurajare, burse studenţilor cercetãtori merituoşi şi prin tipãrirea unor lucrãri valoroase, a tezelor de licenţã sau de doctorat.

1911 - 1914
Dupã 20 de ani, în 1911, sub coordonarea aceluiaşi arhitect începe extinderea vechiului local. Dat în folosinţã la 9 mai 1914, edificiul se va impune drept unul dintre remarcabilele repere edilitare ale Bucureştiului. Cu un amfiteatru de peste 500 locuri, cu 4 sãli de lecturã şi depozite, biblioteca va dobândi o organizare şi o dotare de nivel european, devenind un adevãrat forum dedicat studiului şi cercetãrii.

1914 - 1945
Prin nivelul elevat al activitãţilor culturale desfãşurate, îndeosebi în perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale, Aula Fundaţiei Universitare se va consacra drept un punct de referinţã în universul spiritual bucureştean.

- 1925 Prima Conferinţã a bibliotecarilor sub îndrumarea lui Ion Bianu şi Em. Bucuta.
- 1924 - 1927 În cadrul Fundaţiei s-au ţinut şedinţele Institutului social-român sub conducerea lui D.Gusti şi şedintele de lucru ale Institutului de Literaturã prezidat de Mihail Dragomirescu.
- 1931 - 1933 Grupãrile culturale Forum, Poesis, Criterion au organizat conferinţe şi simpozioane reunind multe dintre personalitãţile vremii.

De-a lungul timpului, prestigiul Fundaţiei şi al viitoarei Biblioteci Centrale Universitare va fi consolidat şi de numele ilustre ale unor scriitori, profesori universitari, animatori culturali, care au funcţionat ca bibliotecari :G. Dem Teodorescu, Şt.O. Iosif, Al. Tzigara Samurcaş (director al bibliotecii între 1899 şi 1946), Mircea Florian, C. Rãdulescu Motru, Ion Clopoţel, C. Vlãdescu - Racoasa, Mircea Tomescu.

1948 - 1989
Biblioteca Centralã Universitară

1948, 12 iulie
Prin Decret nr. 136, Bibliotecii Fundaţiei Universitare i se atribuie statutul de Biblioteca Centralã a Universitãţii "C.I. Parhon" din Bucureşti.

B.C.U. devine, astfel, centrul coordonator al reţelei de biblioteci de facultate a Universitãţii din Bucureşti. Pentru crearea unui ansamblu coerent şi funcţional, perioada care va urma se va caracteriza prin eforturi intense de reorganizare a bibliotecilor din facultãţi, seminarii, laboratoare şi cãmine.

1963 - 1989
Din anul 1963, B.C.U. este Centru naţional de dotare cu publicaţii româneşti a lectoratelor de limbã, literaturã şi civilizaţia poporului român prin strãinãtate.

B.C.U. devine treptat cea mai complexã bibliotecã universitarã din ţarã. În timp ce colecţiile de documente ale bibliotecilor filiale urmau o dezvoltare dedicatã studiului curent, specific facultãţii respective, pentru Unitatea Centralã, configuraţia fondului de publicaţii are o structurã enciclopedicã, asigurând o bazã pluridisciplinarã aprofundãrii studiilor universitare şi cercetãrii.

Preocuparea specialiştilor instituţiei pentru o cât mai elevatã orientare a utilizatorilor se concretizeazã în elaborarea unei largi game de instrumente de bibliografie, informare curentã şi retrospectivã.

1989, decembrie
Flãcãrile revoluţiei au transformat cãrţile în cenuşã şi zidurile în ruine.
Devastatorul incendiu a dus la dispariţia a peste 500.000 volume (12.000 volume de carte bibliofilã, 52 din biblioteca lui Eminescu), numeroase ex-librisuri, hãrţi vechi şi aproape 3700 de manuscrise aparţinând unor mari personalitãţi ale culturii române între care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coşbuc, Blaga, M. Eliade.

1990 - 2001
Reconstrucţie, continuitate, modernizare

1990, aprilie
Sub egida UNESCO, Directorul General Federico Mayor face apel cãtre toate guvernele, organizaţiile, instituţiile politice de a participa la reconstrucţia şi modernizarea bibliotecii.

Datoritã impresionantei solidaritãţi umane întru spirit, în numai câţiva ani, cu excepţia documentelor unicat, prin schimburi şi donaţii, cea mai mare parte a fondului de publicaţii avea sã fie reîntregitã. S-au primit donaţii de peste 100.000 de volume de la persoane şi instituţii din ţarã şi peste 800.000 de volume de peste hotare.

Conferind noi temeiuri de continuitate tradiţiei, efortul reconstrucţiei are ca principală orientare proiectul de extindere şi modernizare a complexului arhitectonic, demers menit sã asigure o ambiţioasã abordare a celui de-al doilea secol de existenţã.

În proiectul de extindere, complexul arhitectonic B.C.U. se compune din trei corpuri, integrând alãturi de palatul Fundaţiei, clãdirea fostei Bãnci Dacia - Romania (distrusã în acelaşi incendiu din decembrie 1989) şi viitoarea construcţie a corpului Boema. Necesara extindere a localului, are la bazã o mai veche idee şi iniţiativã a istoricului Nicole Iorga, care, în anul 1931, în vederea aceluiaşi scop, sub tutela Ministerului Instrucţiunii Publice, a achiziţionat 1.600 mp lângã clãdirile Fundaţiei Universitare.

Cu toate neajunsurile provizoratului, între 1990 şi 2000, Unitatea Centralã şi-a continuat activitatea publicã în ansamblul de clãdiri din Calea Plevnei nr. 59, desfãşurând servicii de bibliotecã la standarde apreciate de utilizatori.

Deşi perioada este caracterizatã de mari eforturi financiare dedicate reconstrucţiei şi informatizãrii, refacerea fondului de publicaţii avea sã rãmânã permanent în centrul atenţiei. Alãturi de donaţii şi schimb, achiziţionarea lucrãrilor de realã valoare de pe piaţa editorialã internã şi internaţionalã a constituit politica de bazã.

Conform programului de modernizare, încã din anul 1990, experţi UNESCO în colaborare cu specialişti ai bibliotecii au elaborat un proiect de informatizare a B.C.U. Într-o primã fazã, rãspunzând necesitãţii creãrii şi gestionãrii bazelor de date interne, s-a instalat programul CDS/ISIS.

1993
Baza de date creatã în CDS/ISIS cuprindea aproximativ 60.000 înregistrãri (cãrþi intrate şi prelucrate în bibliotecã dupã 1990).

1994
În 28 februarie a fost inaugurat sistemul informatic al B.C.U. astfel încât, de la 1 martie a devenit operaţional pentru activitãţi specifice de bibliotecã prin programul integrat VUBIS, în luna iunie realizându-se conectarea completã şi permanentã la INTERNET. În cursul aceluiaşi an a fost configuratã pentru Unitatea Centrala şi baza de date a Centrului de Împrumut.
Astfel, B.C.U. devine prima între bibliotecile universitare din România care şi-a creat o infrastructură informatizatã, oferind în acest mod servicii complexe de acces şi investigare atât a bazelor de date proprii, cât şi a celor naţionale şi internaţionale.

1995, 14 martie - 100 de ani de existenţã
În rezonanţã cu dificultãţile reconstrucţiei şi modernizãrii, prof.univ.dr. Ion Stoica, Directorul General al BCU, afirma la celebrarea centenarului bibliotecii:

"...asa cum de atâtea ori în istoria lor zbuciumatã românii au gãsit puterea de a se ridica deasupra durerii şi de a lua totul de la început, cu sprijinul organismelor guvernamentale din ţarã, al multor organisme de peste hotare şi cu simpatia a mii şi mii de oameni din toate pãmânturile româneşti şi de aiurea, colectivul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti trece în al doilea veac de existenţã cu speranta şi cu voinţa de a reda culturii naţionale acest mare tezaur".

1996, iulie
Implementând acelaşi sistem VUBIS, s-a trecut la informatizarea bibliotecilor filiale. Cele dintâi au fost bibliotecile de MATEMATICÃ şi de LITERE, urmate apoi de cele de GEOGRAFIE, FIZICÃ si BIOLOGIE.

1997, septembrie
Corpul Dacia devine funcţional.

1999
Se deruleazã prima etapã a operaţiilor de mutare a fondurilor de publicaţii din sediul provizoriu din Calea Plevnei.

2000 - 2001
Operaţiunile de mutare a colecţiilor de documente în depozitele din Corpul Boema sunt finalizate în cursul anului 2000. Întreaga perioadã este caracterizatã prin mobilizarea tuturor resurselor în vederea refunctionalizãrii şi deschiderii pentru public a complexului.

Participarea B.C.U. la realizarea proiectului "Parteneriat InfoEuropa", dezvoltat în cadrul programului PHARE EUROPA şi finanţat de Uniunea Europeană. Ca rezultat al acestei participări, a fost organizată Sala de lectură Europa, care oferă acces la documente cu tematica europeană, şi a fost creată baza de date interinstituţională EUREF.

2001, noiembrie

Redeschiderea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (Unitatea Centrală). La eveniment au participat numeroase personalităţi ale lumii politice si culturale, atât din ţară cât şi din străinatate.

2001, decembrie

Deschiderea unei noi filiale a B.C.U. - Biblioteca de Ştiinţe Politice

2002, octombrie

Redeschiderea Bibliotecii de Chimie

2003, iunie

Lansarea Serviciului electronic TDNet

2004, aprilie

Redeschiderea Bibliotecii de Filosofie

2004, septembrie

Aniversarea a 90 de ani de la inaugurarea celui de-al doilea corp de clădire al Fundaţiei Universitare Carol I şi comemorarea aceluiaşi număr de ani de la moartea regelui Carol I, prin expoziţia de carte "Ctitori şi aşezăminte".

2005, februarie

Inaugurarea Centrului de Informare Publică al Băncii Mondiale

2005, martie

Redeschiderea Bibliotecii de Istorie

2005, 10 noiembrie

Aniversarea, în cadrul Zilelor B.C.U., a 110 ani de la inaugurarea Fundaţiei Universitare Carol I (14 martie 1895). Manifestările organizate cu acest prilej au inclus:

• Lansarea de carte Romfilatelia a unei emisiuni de timbre aniversare "Biblioteca Centrală Universitară (fosta Fundaţie Universitară Carol I) - 110 ani de la inaugurare "şi a unui plic
  
• Evocarea rolului şi importanţei Fundaţiei în viaţa culturală a Bucureştiului, de către acad. C. Bălăceanu-Stolnici, Prof. Neagu Djuvara, Prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, Prof. Tudor Berza, Radu Ionescu
  
• Expoziţii tematice
  Invitat de onoare: Majestatea Sa, Regele Mihai

2005, noiembrie

Lansarea unor noi servicii pentru utilizatorii B.C.U. - Sala de seminarii, Punctul multimedia, Baza de date SCOPUS

2006, aprilie

Publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului nr.445/05-04-2006 privind modificarea denumirii Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, care devine Biblioteca Centrală Universitară "Carol I"

2006, mai

Inaugurarea plăcii comemorative referitoare la completarea denumirii Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I "
Reluarea "Conferinţelor Fundaţiei Universitare Carol I"
Expoziţia de carte şi fotografie "Carol I - reconstrucţia unui destin"

Invitaţi de onoare: Majestăţile Lor, Regele Mihai şi Regina Ana

2006, octombrie

Redeschiderea Bibliotecii de Limbi şi Literaturi Romanice, Clasice şi Orientale

2006, decembrie

Lansarea volumului "Carol I, amintirea unei mari domnii", editat în cadrul Serviciului Cercetare. Metodologie